„Omul pășește singur peste pragul vieții și tot singur trece în eternitate.
Singurătatea pare a-i fi, în esență, DESTIN.
Pe drumul între cele două treceri,
omul se încăpățânează să se însingureze.
Fiecare își ALEGE cărări multiple pe drumul sorții, printre coloanele însingurării.
Egoismul, egocentrismul, narcisismul, altruismul, încălcarea limitelor compromisului...,
fiecare construiește, într-un mod unic, turnuri de fildeș în care omul alege să se izoleze, să se simtă singur.
Tristețea, revolta, frica, resemnarea sau, dimpotrivă, satisfacția cel puțin mincinoasă pot însoți însingurarea cu finalul său în singurătate.
Analiza cauzelor însingurării și înțelegerea alegerilor greșite de drumuri pe calea sorții pot îndulci amarul singurătății.
Dacă omul învață să privească Cerul,
chiar și de acolo din turnurile de fildeș,
însingurarea nu mai sfârșește în singurătate, ci în lumină.”
Autoarea 
 
Pe drumul propriului nostru DESTIN avem „libertatea" ALEGERILOR legate de detaliile parcurgerii acestuia. 
Este o alegere în a nu privi în jur sau, dimpotrivă, a încerca să înțelegem alegerile celor cu care destinul nostru se intersectează sau merge alături pe secvențe de cale. Este o alegere benefică pentru cunoașterea semenilor și pentru cunoașterea de sine.
Iar cunoașterea și autocunoașterea sunt pansament și balsam care ne ostoiesc uimirile, gustul amar al dezamăgirilor, durerea deznădejdilor, când totul în jur este covârșit de norii vremurilor. Ele sunt și izvor nesecat de speranță, când prin neguri existențiale străbat raze de lumină, uneori timide, abia zărite, alteori temerare.
Exercițiul găsirii acestor raze de lumină în existența și comportamentul celor din jur are efecte nebănuite asupra fiecăruia dintre noi. Nu! Nu este un exercițiu ușor, mai ales când lumina aproape se ascunde după perdele de întuneric.
Un astfel de exercițiu cu valoare chiar psihoterapeutică vă propune acest volum.
Cei care doresc să îl citească sunt îndemnați să dea la o parte vălurile tristeții cu izvoare multiple și să caute razele de speranță. În vremurile noastre, poate este mai util ca niciodată!
Dorința simplă, dar autentică, de a citi ceva scris în ani, cu izvor într-o experiență de o viață este un plus valoros în vremurile noastre. Pe cei curioși îi invităm să descopere potențialul acestei scrieri de a deschide porți noi înțelegerii propriilor experiențe, prin analiza celor ale unor necunoscuți, dar, de fapt, întâlniți de fiecare dintre noi, cu chipuri diverse, în drumul prin viață. 
Este o propunere de joc cu caleidoscopul copilăriei, în care fiecare privitor va așeza „cioburile sau boabele de rouă” ale vieților descrise în povestiri după propria-i dorință și experiență, în fața propriei dispuneri a „oglinzilor” și va obține o imagine unică, așa cum fiecare dintre noi suntem unici. Dar simpla descoperire a „imaginii unice” ne va aduce mai aproape de noi înșine, prin apropierea de semeni, prin încercarea de a-i înțelege, chiar și atunci când nu suntem de acord cu ei. 
Poate asta va ajuta la mai multă înțelepciune și în joaca de-a războaiele, reci sau calde, informaționale, relaționale sau economice... toate aducătoare doar de distrugere pentru cea mai mare parte dintre oameni.