Ioan Vlad: Brașovul și Marea Unire, vol. I, II, III, - 1543 de pagini
Editura Pastel, Brașov, 2018
 
Deci sunt trei volume, totalizând 1543 de pagini, cu tot aparatul științific riguros, cerut de o asemenea carte monumentală: de la prefețe și postfețe semnate de nume ilustre în domeniu, precum academicienii Ștefan Pascu și Ioan-Aurel Pop, la listele anexe și bibliografie selectivă, plus notele de subsol și așa mai departe. Și-această lucrare uriașă a făcut-o un singur om, în câțiva ani, prof. univ. dr. Ioan Vlad. Conceptul structural e unul – să zic – piramidal: se pornește de la bază și-avem vol. I: Plămădirea, urmărită (cercetată) pe trei coordonate: 1. Unire pentru supraviețuire; 2. Dezbinare pentru subjugare – două strategii într-o confruntare transilvăneană milenară; 3. Brașovul – comandamentul primei tabere. Vol. II, „Fără Dacia nu este mântuire” (Sine Dacia nulla salus!) și-aici iarăși sunt câteva coordonate, între care: 1. Limba română în războiul limbilor din Transilvania; 2. Brașovul și momentele de vârf ale istoriei moderne românești; 3. Brașovul – la margine de țară, lipit de țara-mamă; 4. De la mitul împăratului la mitul națiunii; 5. Războiul condeielor, Cărturari brașoveni în lupta națională (pe personalități și pe familii) și vol. III: Biruința națională, tot pe câteva coordonate: 1. Brașovul sub impactul războiului (1914-1916); 2. Brașovul și Războiul de eliberare și întregire națională („Treceți batalioane române Carpații”); 3. Brașovul și Marea Ctitorie Națională de la 1 Decembrie 1918; 4. Brașovul și Țara Bârsei în România Mare; 5. Postfață sau lecția istoriei brașovene. La Anexe este dată lista (de fapt, listele) eroilor atestați documentar din Primul Război Mondial și anii luptei naționale pentru Marea Unire pe teritoriul jud. Brașov, un foarte important document, fiind o imagine globală a jertfei de sânge dată numai de această zonă, și e vorba de sute și mii de militari și civili. Acesta a fost prețul pentru a fi din nou la un loc, după mai bine de o mie de ani – cum se exprima I.I.C. Brătianu, primind delegația de la Alba Iulia la București. Cercetătorul istoric Ioan Vlad a sesizat exact nucleul unității de neam: Dacia: „Sine Dacia nulla salus!”. Rotundul spațial strămoșesc a devenit ceasornicul istoric pe ale cărui ace în rotire vor sta mereu ațintiți ochii neamului ce-a fost rupt geografic în unitatea sa de un alt neam, migrator și hrăpăreț, ce a venit între timp și s-a așezat în coasta acestui Rotund, începând expansiunea, prin violență și alte forme de asimilare și desființare, declanșând, de fapt, o confruntare milenară, cum o numește autorul nostru. Ei, cartea domniei-sale așază, documentar, în fața contemporanilor conaționali, tocmai această confruntare, cum s-a desfășurat de-a lungul timpului, pe dimensiunea geografică numită Brașov. Zonă de confluență cu Țara, mai exact, cu celelalte părți ale Rotundului, pentru a cărui refacere se lupta. Motto-ul scris pe pagina de titlu a vol. I, luat din spusele marelui istoric Nicolae Iorga, e concludent: „Unirea (adică refacerea aceea spațială, râvnită de atâta vreme, numită de bardul ardelean Oct. Goga: „vis neîmplinit, copil al suferinții/ de a cărui jale au răposat și moșii, și părinții”) s-a plămădit în orașul de la poalele Tâmpei”, la care același Oct. Goga adaugă: „…și pe coridoarele liceului românesc” – mai apoi numit Andrei Șaguna.  Un elogiu scăldat în lacrimi se simte în fiecare pagină evocatoare și de reconstituire a ceea ce a fost. Strâmbătatea săsească și ungurească e dezvăluită concret-documentar: „Unii lângă alții, dar nu unii cu alții!”, „Tolerați din bunăvoința Magistratului”. Și vin glăsuitorii-tribuni: Mureșianu, Bariț, instituțiile întemeietoare: Casina Română, Liceul Andrei Șaguna, ASTRA, construindu-se modern mitul națiunii cu generația condeelor și-a femeilor, ieșite și ele la luptă și afirmare națională. Evident, nu putem prezenta într-o succintă cronică uriașa desfășurare a ceea ce a fost Brașovul în timp pe neamurile amintite ce-o realizează prof. univ. dr. Ioan Vlad în cele trei volume, desfășurare ce culminează spre 1916 și-apoi România Mare, Transilvania intrând, în sfârșit, în România deplină, dar câteva cuvinte despre prezentarea grafică și editorială (Editura Pastel, Brașov, 2018, dir. Gabriela Daraban) trebuie spuse, fiindcă și această grafică dă, chiar și numai privind cărțile, o imagine sugestivă a ceea ce a fost și este Brașovul în cursul său istoric. În concluzie, prezentând Brașovul cu tot ce-a fost el de-a lungul timpului, cu lupta lui pentru unitatea și libertatea națională, prof. univ. dr. Ioan Vlad, fiul de moț din Lupșa Apusenilor, devenit fiu al Brașovului, realizează, într-o privire globală, o adevărată carte a neamului nostru românesc, cald omagiu adus în Anul Centenarului.
 
Ion Popescu-Topolog