O cronică a vieţii unui om contemporan nouă – aşa poate fi definit volumul de faţă. Cu bucurii, dar mai ales tristeţi, cu câştiguri, dar mai ales pierderi, cu mici momente de fericire, dar mai multe de jale şi amărăciune. Punctul central, în jurul căruia gravitează întreaga carte, este boala, suferinţa şi, în final, în ciuda tuturor eforturilor, moartea uneia dintre cele două fiice ale personajului principal, Sandu. Acesta face tot posibilul să o ajute, plătindu-i costisitoarele investigaţii, tratamente şi operaţii din ţară şi străinătate, alergând cu ea la medici, informându-se asupra bolii, plătindu-i datoriile de la firma pe care a pornit-o de la zero şi care, în grelele condiţii economice din România, nu aduce profitul scontat. Peste toate acestea, cele mai mari dificultăţi sunt relaţiile cu cei apropiaţi (certurile permanente cu soţia), neînţelegerile cu nepoţii, care îl tratează cu răceală, desconsiderare şi respingere, cu toate că Sandu încearcă prin toate mijloacele să şi-i apropie şi să-i aducă pe o cale benefică viitorului lor, să-i îndepărteze de la viaţa hedonistă în care se complac şi să-i stimuleze spre activităţi intelectuale mai potrivite vârstei lor. Peste toate acestea, mai sunt şi alte supărări cu bani nerecuperaţi sau pierduţi în diferite circumstanţe, nemulţumirea faţă de situaţia politică, economică şi socială din ţară şi relaţii dificile cu foşti colegi, ba chiar prieteni, cu care se pare că nu mai reuşeşte să ajungă la un numitor comun.
Întrebarea pe care ţi-o poţi pune, ca cititor, este: „Cum de, supus unei asemenea apăsări din partea vieţii, un om poate rămâne întreg la minte şi să nu o ia razna?“ Răspunsul se află în micile defulări, cum ar fi lectura sau amintirea unor escapade amoroase, dar şi în amorţirea minţii prin Free Cell, jocul preferat pentru decuplarea ei de la toate întâmplările dureroase trăite.